În 2025 Patriarhia Română sărbătorește centenarul, adică 100 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de patriarhie. Pentru poporul român acest lucru a însemnat un adevărat punct de referință în istoria sa mai ales datorită faptului că doar 5 dintre bisericile tărilor ortodoxe au fost ridicate la rang de patriarhie. România se află printre cele 5 alături de Serbia, Rusia, Bulgaria și Georgia.
Pentru a sărbători acest an cu o mare însemnătate istorică Patriarhia Română a organizat o serie de activități comemorative însă de departe cel mai important moment a fost canonizarea a 16 sfinți cuvioși, martiri sau mărturistori ai secolului XX.
Procesul de canonizare:
Procesul de canonizare este foarte complex, sinodul ecumenic realizând o documentație detaliată despre lucrarea și viața persoanelor care sunt propuse spre canonizare, acest proces extinzându-se pe mai mulți ani.
Cum au fost aleși cei 16 sfinți canonizați în acest an:
Cei ce au fost proclamați ca sfinți pe data de 4 Februarie au fost preoți, călugări sau profesori de teologie ce au înfruntat provocările constante ale secolului XX și au continuat să propăvăduiască dreapta credință. De-a lungul vieții acești preafericiți părinți au trăit o viață plăcută lui Dumnezeu, au făcut minuni prin rugăciune sau au fost persecutați de regimul comunist din cauza credinței lor, întărind astfel prin învățăturile credința în Dumnezeu în ràndul poporului român.
Cine sunt cei 16 sfinți canonizați pe 4 Februarie:
- Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
- Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
- Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
- Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
- Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
- Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
- Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
- Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
- Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
- Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
- Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
- Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
- Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
- Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
- Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
- Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august, potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române.
