Alegerile care pot aduce o schimbare majoră în Europa. Progresiștii au primit o lecție importantă la europarlamentare.

Pe 9 Iunie, s-a ieșit la urne. Poate că noi, românii, am fost mai concentrați pe alegerile locale, pentru că acestea sunt probabil cele mai importante alegeri pentru viitorul comunităților în care trăim. Din dorința noastră de a alege ce am considerat că este mai bun pentru localitățile și județele noastre, am sărit cu vederea Alegerile Europarlamentare. Pentru multe alte țări din Uniunea Europeană, aceste alegeri au avut o miză foarte mare, rezultatele înregistrate pe 9 Iunie 2024 ducând la anumite măsuri ce pot schimba complet puterea politică.

În România, USR marele pierzător, AUR marea surpriză:

Dacă ne uităm la cum s-au împărțit voturile în 2020, la ultimele alegeri din România, nu ne-am fi așteptat ca 4 ani mai târziu, AUR să devină a treia putere politică în România. Am crezut atunci că partidul condus de George Simion a primit încrederea românilor, obosiți, speriați și revoltați de restricțiile din pandemie, pe care AUR le-a constestat vehement. Cu toate acestea se pare că mesajul lui George Simion a câștigat teren, astfel 9% de la Alegerile Parlamentare din 2020, s-a transformat în 14,95% iar cele 15 procente obținute de USR au scăzut la doar 8,63 în 2024. Alianța PSD-PNL a câștigat clar aceste alegeri, cum era de așteptat, cu 48.67% din voturi, AUR le urmează cu 14.95%. Alegătorii din România au dat însă un mesaj clar partidelor de dreapta, Alianța Dreapta Unită formată din trei partide, USR, PMP și Forța Dreptei, a atins cu greu pragul de 8% stabilit pentru alianțe cu 8,63% din voturi, în timp ce Partidul “REPER” al lui Dacian Cioloș nu a obținut niciun loc în Parlamentul European. Astfel, aceste partide de dreapta au nevoie de o reorganizare amplă, dacă vor să câștige din nou încrederea Românilor.

Alegerile în marile țări din Uniunea Europeană, un indiciu al declinului progresiștilor:

Din 2020 am rămas cu o moștenire de la Donald Trump, aceea de a numi partidele de stânga din Europa și SUA, “partide progresiste”, mulți lideri politici de dreapta au preluat acest termen, folosindu-l adesea în campaniile electorale ce au urmat. Ca să definim mai exact progresismul, este acest curent pro european, pro NATO, pro LGBT, permisiv cu migrația și în special anti tradiționalist. La început “progresismul” părea un curent bun, ideal pentru Europa, pe care în special tinerii l-au adoptat cu rapiditate. Să ne îndreptăm însă atenţia către 2024, unde politicile agresive anti religie, anti familie tradițională și în special politica de ajutorare a Ucrainei, au început să nu mai fie agreate de europeni. Cetățenii Uniunii Europene și-au arătat nemulțumirea, în cel mai democratic mod posibil, votând masiv în favoarea partidelor populiste. În majoritatea țărilor importante din Europa, au câștigat Alegerile Europarlamentare partidele populiste și conservatoare. Discursul principal din campania electorală al acestor partide a fost constituit în general din critici la adresa politicii Uniunii Europene, critici la adresa NATO și de asemenea un discurs dur împotriva migrației din Europa. 

Franța: președintele Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul și a anunțat alegeri anticipate după victoria clară a partidelor naționaliste:

Că ne place sau nu de președintele Emmanuel Macron, acesta a făcut un gest de mare om politic, recunoscând că rezultatele Alegerilor Europarlamentare din Franța arată clar cum actualul parlament al Franței nu mai este în conformitate cu dorința cetățenilor. În Franța, partidul Rassemblement Nation (RN), considerat partid extremist a câștigat clar alegerile, obținând 31,4% din voturi, în timp ce Renaissance, partidul lui Emmanuel Macron a obținut doar 14,2%.  „Dizolv Adunarea Naţională în această seară şi în câteva momente voi semna decretul de convocare a alegerilor legislative, care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur şi la 7 iulie pentru al doilea tur”, a anunțat Emmanuel Macron pe 9 Iunie.

Politicile progresiste nelegitimate chiar la Bruxelles:

Belgia, țara în care își are sediul Parlamentul European, a fost câștigată de un partid ce este considerat de extremă dreaptă. Vlaams Belang (VB) este un partid eurosceptic, ce militează pentru independența flamazilor și promite o politică extrem de agresivă împotriva migrației, mai mult de atât Vlaams Belang, este moștenitorul partidului Vlaams Blok, ce a fost dizolvat în anul 2004, din cauza unor suspiciuni de rasism. VB a obținut 14,5% din voturi, în timp ce pe locul doi s-a clasat partidul Nieuw-Vlaamse Aliantie, de asemenea un partid naționalist flamand, obținând 14% din voturi, dominația naționaliștilor în Belgia fiind completată de cele 8.3 procente obținute de Partidul Creștin-democrat Flamand.

Italia se îndreaptă din ce în ce mai mult spre “dreapta”:

În 2022, Georgia Meloni, profund criticată, a reușit să câștige fotoliul de prim-ministru al Italiei, iar după 2 ani, partidul acesteia (“Fratelli d’Italia”) a reușit să își consolideze statutul de partid conducător al Italiei. Pe lângă victoria clară a Georgiei Meloni, 4 din primele 5 partide alese de italieni sunt de dreapta. Este vorba de “Movimento 5 Stelle”, partid populist ce se considera de centru, “US Moderates”, partid conservator și creștin-democrat, și “Lega”, partid considerat de asemenea de extremă dreaptă. 

Concluzia: în situațiile de criză oamenii votează partidele de dreapta:

Concluzia nu o tragem noi, această constatare îi aparține cunoscutului analist Mircea Badea, care a precizat faptul că de-a lungul istoriei în situațiile dificile, europenii au ales să voteze partidele de dreapta. În 2024 Europa se confruntă cu multiple crize, printre care criză economică, criză socială și desigur o criză generala provocată de războiul din Ucraina. La Alegerile Europarlamentare din 2024 în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au câștigat partidele de dreapta, incluzând în această categorie: Germania, Austria, Spania, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Croația și Estonia. Tările Scandinave, Suedia, Danemarca și Finlanda au ales să acorde încrederea partidelor de stânga. 

Cu siguranță Alegerile Europarlamentare din 9 Iunie 2024 au dat un important semn de avertisment progresiștilor şi se pare că europenii au o tendință de a se îndrepta din nou către naționalism, probabil că mulți s-au săturat de politicile agresive pro Ucraina, pro LGBT, pro migrație, și anticreștine care au cuprins în ultima vreme Uniunea Europeană. Automat lideri precum Ursula von der Leyen, sau Volodymyr Zelensky se uită îngrijorați la rezultatele acestor alegeri, știind că mulți dintre politicienii ce vor deveni europarlamentari au criticat în mod constant politicile promovate de UE și NATO. Rămâne de văzut dacă și reprezentanții României se vor lupta mai mult pentru interesele țării noastre la Bruxelles.

Felix Precup