Românii îl cinstesc astăzi pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor

Este zi de mare sărbătoare în capitala României deoarece astăzi creștinii ortodocși se închină la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou într-unul dintre cele mai mari pelerinaje din țara noastră. 

Despre viața Sfântului Dimitrie cel Nou sau Basarabov nu se știu prea multe, cuviosul părinte trăind izolat de lume până la sfârșitul vieții sale. Se menționează însă o cunoscută întâmplare care a constituit începutul unei viețuiri ascetice: Într-o zi, pe când umbla prin fânul înalt, după vitele satului, a strivit, din nebăgare de seamă, puii golași dintr-un cuib de pasăre. Atât de vinovat s-a simțit în inima lui încât și-a pedepsit piciorul păcătos, nemaiîncălțându-l vreme de trei ani, nici vara, nici iarna. Ulterior, a îmbrăcat haina monahală la o mănăstire care era înăuntrul unei peșteri, situată nu departe de satul său. Și în această peșteră a petrecut Cuviosul Dimitrie în post, în rugăciune și în toate cele de taină numai de Dumnezeu știute până la plecarea sa din viața aceasta. Cunoscându-și dinainte sfârșitul, Cuviosul a închis gura peșterii cu pietre și și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. 

Multă vreme trupul Cuviosului Dimitrie nu a fost găsit însă acesta a fost arătat de Dumnezeu lumii printr-o minune: “Deci, vrând Dumnezeu să-l descopere, s-a arătat îngerul Domnului în vis unei copile care pătimea de duh necurat și i-a zis: "Dacă părinții tăi mă vor scoate din apă - și i-a arătat locul -, eu te voi tămădui." Și așa au fost aflate moaștele Sfântului Dimitrie.” după cum se arată în viețile sfinților. 

În România moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în anul 1774 pe timpul războiului ruso-turc. Armatele rusești au trecut Dunărea și au ocupat mai multe ținuturi bulgărești, printre care și satul Basarbovo. Generalul rus Ivan Saltîkov, auzind de moaștele Cuviosului, a poruncit să le trimită în Rusia, dar un credincios român cu numele Hagi Dimitrie l-a rugat pe general să nu înstrăineze sfintele moaște, ci să le dăruiască Valahiei ca mângâiere pentru tot ce au pătimit românii din pricina războiului. Astfel sfintele moaște ale Sfântului Dimitrie au ajuns pe pământ românesc, fiind așezate în biserica Mitropoliei de la București la 13 iulie 1774. 

Stând la loc de cinste în București, Sfântul Dimitrie a făcut mai multe minuni. Probabil cea mai mare minune s-a săvârșit în anul 1814 când epidemia de ciumă dintre anii 1813 și 1814, care a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Caragea, a decimat jumătate din locuitorii Bucu­reștiului și aproximativ 70.000 de persoane la nivelul întregii țări. Lipsiți de orice ajutor, bucureștenii au strigat la Sfântul Ocrotitor al Bucureștilor, iar acesta nu i-a lăsat fără răspuns, căci după ce a fost purtat în procesiune prin oraș și s-au făcut rugăciuni, boala ciumei a încetat. Despre această minune a mărturisit chiar Locotenent-colonelul Dimitrie Papazoglu: “Putem mărturisi, în frica lui Dumnezeu, că am văzut cu ochii noștri minunile săvârșite de acest Sfânt. (...) La 1815, fiind foarte întinsă această teribilă epidemie în Capitală, au scos pe Sfântul și, după ce au ocolit cu el Capitala, l-au poprit în mijlocul târgului, unde s-au citit rugăciuni către Sfânt. Din acea zi, epidemia a început a scădea treptat și Capitala a scăpat de acest flagel.”

Sfântul Dimitrie cel Nou este fără îndoială unul dintre cei mai iubiți sfinți din România, anual mii de credincioși caută la moaștele sale alinare. În acest an aproximativ 12.000 de oameni au participat la pelerinajul de la Dealul Patriarhiei Române din București.