România Mama – o pată digitală pe obrazul lucidității
SEMNAL DE ALARMĂ (Categoria articolului)
„România Mama – o pată digitală pe obrazul lucidității”
Pamflet civic
Alin Moldoveanu a pierdut alegerile, dar nu și-a pierdut pofta de comenzi.
Când nu a mai avut cui da ordine în structurile politice, a decis să creeze un spațiu în care să-și fie singur subaltern, redactor-șef și Dumnezeu. Așa a apărut în peisajul online platforma România Mama, un soi de altar digital unde o singură icoană se pupă: Alin Moldoveanu – comandantul suprem autoproclamat.
Sub masca unei „publicații independente”, acest site livrează zi de zi articole care elogiază, tămâiază și ridică în slăvi același personaj, în timp ce toacă mărunt tot ce înseamnă democrație, autoritate, instituții sau jurnalism autentic.
„Antena 3 – trompeta serviciilor securistoide.”
„Premierul Bolojan – funcționar globalist”
„Președintele Nicușor Dan – păpușă tehnocrată”
Aceste citate nu sunt simple opinii. Sunt moloz aruncat organizat în curtea democrației, parte a unui plan de instigare, nu de informare. Pentru că România Mama nu e o publicație. E o trambulină ideologică, în care presa reală e înlocuită de propagandă fățișă, cu influențe de manual inspirat din Goebbels.
TikTok – terenul de joacă preferat
Distribuția acestor mesaje are loc masiv pe TikTok, acolo unde inteligența artificială editează, vociferează și amplifică, fără emoție, fără context, fără decență.
Vocea din clipuri nu e mereu umană. E generată, amplificată, prefabricată.
Se pune o muzică de fundal cu vibrație pseudo-eroică, se adaugă tricolorul în spate, o figură tensionată în prim-plan și voilà – un nou mesaj viral „pentru neam și țară”.
Dar în realitate, nu e pentru țară. E pentru ambițiile unui om care nu mai suportă să nu comande.
Alin Moldoveanu, aflat în siajul eșecului electoral, a decis că, dacă nu poate conduce real, va conduce digital. Și nu singur.
Cine e în spate?
Alături de el, o rețea de nume deja rodate Radu Călin, Prună și Dobre – figuri discrete, dar constante în spatele oricărui proiect al fostului edil.
Este această rețea doar un grup de frustrați în derivă? Sau un mecanism bine gândit care testează limitele acceptabilului într-o societate cu granițele tot mai fragile?
România de azi este un teren perfect pentru manipulare:
- Încrederea în autorități este la pământ.
- Economia scârțâie.
- Educația produce cetățeni informați de pe TikTok.
- Iar spațiul public e sufocat de zgomot, nu de conținut.
Pe acest fundal, România Mama devine un experiment periculos, care nu mai e doar despre o obsesie personală. Este despre cum un fost candidat, înfrânt electoral, se visează conducător moral al unei „Românii alternative”.
Și totuși, cine plătește?
Ne întrebăm legitim: cine susține financiar un site cu redactori, video editate, distribuție agresivă și infrastructură digitală?
Nu e un simplu blog. Nu e un jurnal intim. Este o operațiune care costă.
Iar Alin Moldoveanu, cunoscut ca „proprietarul castelului de la Poiana”, nu pare să ducă lipsă de mijloace. Doar de luciditate.
Dezbină și stăpânește
Rețeta e veche: crează un inamic comun, dă-le oamenilor o figură salvatoare, repetă aceeași poveste până devine crez, elimină nuanțele.
A funcționat în anii ’30. Funcționează și azi. Mai repede. Mai viral. Mai eficient.
Doar că România de azi nu-și mai permite o nouă poveste mesianică.
Avem nevoie de instituții întărite, nu decredibilizate.
De presă vie, nu intoxicată.
De lideri autentici, nu fabricați în studio.
România Mama?
Nu e mamă. E doică ideologică, în slujba unui ego care nu suportă tăcerea.
E o platformă unde realitatea este reeditată zilnic, până când oamenii nu mai știu cine sunt, ce să creadă și, mai grav, pe cine să urască.
În loc de concluzie:
Nu e interzis să ai opinii.
Dar când o întreagă mașinărie se pune în mișcare ca să promoveze o singură persoană și să atace sistematic tot ce nu i se supune, nu mai vorbim despre libertate.
Vorbim despre ambalajul elegant al dictaturii în formare.
Iar tăcerea noastră e cea care îi dă glas.